Economia României a rămas aproape staționară în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce contracția anuală a PIB real s-a redus la 0,4%, potrivit unei analize publicate de Ministerul Finanțelor, pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
Evoluția indică începutul unei perioade de reechilibrare economică, după anii în care creșterea s-a bazat în mare măsură pe consum și a fost însoțită de deficite bugetare și externe ridicate. Trecerea de la stabilizare la o creștere sustenabilă depinde însă în continuare de investiții, absorbția fondurilor europene și corectarea dezechilibrelor macroeconomice.
Semnale favorabile vin din construcții, susținute inclusiv de proiectele de infrastructură, dar și din evoluția comerțului exterior. Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu ultimul trimestru din 2025, ca urmare a creșterii exporturilor și a temperării importurilor.
În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% comparativ cu perioada similară din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%. Exporturile au avansat cu 2,3%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere marginală.
Investițiile susțin perioada de ajustare
Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025 la 42,5 miliarde de lei în același interval din 2026, ceea ce reprezintă un avans de 56%.
Proiectele de infrastructură de transport și energie au un rol important în această etapă, atât prin susținerea activității din construcții, cât și prin efectele pe termen lung. Dezvoltarea rețelelor de transport poate reduce costurile logistice, poate îmbunătăți conectivitatea și poate facilita integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.
Ciclul investițional poate însă încetini temporar corectarea deficitului extern, deoarece realizarea proiectelor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital. Pe termen mediu, modernizarea capacităților de producție ar putea contribui la creșterea competitivității, înlocuirea unor importuri și dezvoltarea exporturilor.
Inflația scade, dar rămâne ridicată
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie 2026. Revenirea sub pragul de 10% este un semnal favorabil, însă nivelul prețurilor continuă să exercite presiune asupra populației și companiilor.
Procesul dezinflaționist ar urma să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor statistice ale măsurilor fiscale adoptate în anul precedent. La temperarea creșterii prețurilor contribuie și încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice rămân însă riscuri importante.
Reducerea inflației ar putea permite refacerea treptată a veniturilor reale și, ulterior, o revenire moderată a consumului. Pentru mediul de afaceri, stabilizarea prețurilor și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru planificarea investițiilor și controlul costurilor.
Datele disponibile indică, pentru moment, o economie care își încetinește declinul, fără să fi revenit încă la creștere. Menținerea investițiilor, în special a celor finanțate din fonduri europene, accelerarea proiectelor de infrastructură și consolidarea capacității de export vor influența decisiv trecerea de la stabilizare la relansare economică.
