Decarbonizarea în domeniile transportului maritim și aerian reprezintă o provocare, având în vedere că acestea încă se bazează pe combustibili fosili și generează 8,4% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Europei. Iar combustibilii sustenabili nu sunt încă disponibili în cantități suficiente pentru a extinde cu adevărat tranziția. Acesta este motivul pentru care, CE propune creșterea producției de biocombustibili, inclusiv printr-o folosire mai intensă a culturilor agricole și a biomasei forestiere.
Soluția este, însă, contestată de grupurile de mediu din cauza riscului de nesustenabilitate a mediului, a potențialului impact asupra securității alimentare și a posibilei reduceri a capacității pădurilor de a absorbi CO2. În plus, Curtea de Conturi Europene a constatat într-un audit din 2023 că problemele de sustenabilitate, costurile ridicate și lipsa unei viziuni politice stabile frânează investițiile și Europa consumă deja biomasă dincolo de capacitatea naturală a ecosistemelor sale de a se regenera.
Deși există biocombustibili derivați din culturi alimentare, din biomasă necomestibilă și deșeuri agricole, dar și din alge, CE este încă departe de a produce suficient pentru cererea preconizată.
O soluție în aceste sens ar putea veni de la Ucraina, care are 41,3 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 32,7 milioane sunt arabile, o suprafață mult mai mare decât cea a multor state membre.
Comisia consideră bioeconomia un sector strategic pentru securitatea alimentară, climă și competitivitate industrială. Bioeconomia a generat 2,7 trilioane de euro în 2023, în creștere puternică față de cele 812 miliarde de euro din 2022.
