Cu puțin timp înainte de termenul-limită pentru finalizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, România încheie programul cu rezultate mixte. Infrastructura rutieră și feroviară concentrează cele mai vizibile progrese, în timp ce numeroase proiecte promise în energie și digitalizare au fost reduse, eliminate sau înregistrează întârzieri semnificative, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, pe baza datelor IMM România și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Din cele aproape 29,2 miliarde de euro aprobate în 2021, valoarea PNRR a fost redusă la aproximativ 20–21 miliarde de euro în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. În acest proces, mai multe obiective inițiale au fost diminuate, iar unele investiții au fost eliminate complet.
Transporturile rămân printre cele mai avansate componente ale programului. Prin PNRR au fost realizați aproximativ 257 km de autostradă și modernizați circa 220 km de cale ferată, investiții importante într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din surse naționale este dificil de susținut.
Rezultatele sunt însă sub obiectivele stabilite inițial. Lungimea autostrăzilor prevăzute pentru finanțare a fost redusă de la peste 429 km la aproximativ 251 km, ceea ce reprezintă o diminuare de peste 41%. Autostrăzile A8 Unirii și A3 Transilvania au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, cea mai mare parte a kilometrilor realizați provenind din proiectele Autostrăzii Moldovei A7.
Cele 33 de proiecte de autostrăzi incluse în program au o valoare totală de 3,3 miliarde de euro, un progres tehnic mediu de 63,8% și un progres financiar de 40,4%. Zece proiecte sunt finalizate integral, iar trei au un nivel de execuție sub 30% și sunt considerate în zona de risc.
În cazul infrastructurii feroviare, lungimea coridoarelor majore finanțate prin PNRR a scăzut de la 328,5 km la 220,2 km. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor a fost păstrat integral, însă din traseul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ în program doar Lotul 2. Cele zece proiecte feroviare, cu o valoare totală de 2,32 miliarde de euro, au un progres tehnic mediu de 83,9% și unul financiar de 69,1%.
Modificările au fost importante și în sectorul energetic. Componenta de 150 de milioane de euro destinată producției de baterii a fost eliminată complet, iar contractele pentru hidrogen verde și producția de panouri fotovoltaice au fost suspendate. Ținta privind noile capacități de cogenerare a fost redusă de la 300 MW la 83 MW, iar cea pentru hidrogen verde, de la 60 MW la 45 MW.
Digitalizarea se numără printre componentele cu cele mai slabe rezultate. Din cele 600 de proiecte, în valoare de 1,88 miliarde de euro, numai 63 sunt finalizate, iar 143 se află în zona de risc. Execuția financiară cumulată este de doar 21,5% din buget. Migrarea aplicațiilor administrației publice în cloud are o execuție de 2,5%, sistemul eHealth de 8,7%, iar proiectul cărții electronice de identitate de numai 0,19%.
Bilanțul arată că PNRR a contribuit concret la dezvoltarea infrastructurii de transport, însă obiectivele realizate sunt mai restrânse decât cele asumate inițial. În același timp, întârzierile din digitalizare și renunțarea la investiții strategice în energie reduc impactul pe termen lung al programului asupra economiei și competitivității României.
Sursa: Ziarul Financiar.
