Anul trecut, pe drumurile din UE au murit 20.017 de oameni. Iar cele mai mari rate ale mortalității rutiere s-au înregistrat în România și Serbia, cu 77 și, respectiv, 78 de decese la un milion de locuitori. Datele au fost cuprinse într-un studiu publicat recent de Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor. Potrivit acestuia, cea mai mică rată a fost înregistrată anul trecut de Norvegia, cu 16 decese la un milion de locuitori, urmată de Suedia cu 20. Cu toate acestea, UE e încă departe de obiectivele propuse pentru 2030, cu o scădere de doar 2% a deceselor rutiere anul trecut, față de media propusă de 6,1%.
Comparativ cu 2023, anul trecut 21 de state au reușit să își reducă numărul deceselor, în timp ce opt au înregistrat creșteri. Printre statele care au avut cele mai mari scăderi ale numărului deceselor se numără Lituania și Polonia (–35% fiecare) și Slovenia (–33%), pe când Elveția (+34%), Estonia (+33%) și Israel (+24%) au avut creșteri.
În perioada 2019-2024, UE a reușit să reducă cu 12% decesele rutiere, mult sub necesarul de 27% care ar fi asigurat obiectivul propus pentru 2030. Iar dacă este luată în calcul evoluția din ultimul deceniu, doar Lituania a reușit să înjumătățească numărul deceselor rutiere, în timp ce alte 16 țări
au realizat reduceri peste media UE de 17%, inclusiv Belgia și Norvegia. Cu toate acestea, șapte țări au înregistrat creșteri, cum ar fi Israelul și Olanda.
Îmbunătățirile în privința siguranței rutiere au avut ca rezultat evitarea a 23.802 decese rutiere în perioada 2015-2024, comparativ cu nivelul ce s-ar fi înregistrat dacă ar fi continuat nivelul de referință din 2014. Însă, deoarece nu a menținut reducerea medie anuală țintă de 6,7%, a ratat oportunitatea de a salva încă 49.590 de vieți omenești.
Potrivit studiului, valoarea monetară estimată a vieților omenești salvate în 2024 este de 10,5 miliarde de euro; pe întreaga perioadă, 60 de miliarde de euro.
Premiul PIN 2025 (Indicele de Performanță în Siguranța Rutieră) a fost primit de Norvegia, care și-a propus să ajungă la mai puțin de 50 de decese pe an până în 2030 și la zero până în 2050.
Aceasta a adoptat un plan de acțiune cu 179 de măsuri, printre care una dintre cele mai scăzute limite de alcoolemie din Europa (0,02%), cursuri obligatorii de conducere pe suprafețe alunecoase și transformarea drumurilor periculoase în secțiuni de 2+1 cu bariere centrale.
Programul de cercetare BEST (Bedre sikkerhet i trafikken) a produs peste 140 de studii care să ajute la îmbunătățirea siguranței rutiere, analizând limitele de viteză, infrastructura sigură pentru utilizatorii vulnerabili și planificarea urbană. În plus, s-au făcut reforme legislative, cu investigații aprofundate asupra tuturor deceselor rutiere și acțiuni specifice pentru tinerii șoferi, cum ar fi dublarea punctelor de permis și cursuri de formare îmbunătățite. Iar la nivel local au fost create zone școlare „fără mașini” și au fost certificate municipalități sigure.
CTSE solicită, printre altele, înființarea unei Agenții Europene pentru Siguranța Rutieră, cu competențe specifice, cum ar fi reglementarea vehiculelor automatizate și investigarea independentă a accidentelor, similară cu ceea ce există deja pentru alte sectoare de transport.
Un studiu despre situația din România puteți găsi aici: https://www.untrr.ro/ro/accidentele-rutiere-in-romania-o-criza-sistemica.html.
