Conform Studiului UNTRR - Piața Transporturilor Rutiere din România 2018-2030, transportul rutier de marfă este o industrie esențială pentru economia României, însă firmele din acest sector se confruntă cu multiple provocări legate de creșterea costurilor operaționale. Înțelegerea structurii costurilor este esențială pentru menținerea profitabilității și pentru a face față presiunilor pieței.

Costurile unei firme de transport rutier de mărfuri sunt împărțite în patru categorii majore: costuri variabile, costuri fixe, costuri suplimentare și costuri de oportunitate.

Remunerațiile șoferilor și prețul combustibilului sunt principalele componente ale costului firmelor de transport rutier de mărfuri  reprezentând împreună între 40% și 70% din totalul cheltuielilor operaționale.

În prezent, transportatorii rutieri se confruntă cu costuri suplimentare importante legate de obligația de a asigura retro-echiparea întregii flote de camioane operate în transport internațional intracomunitar cu noile tahografe inteligente G2V2 pentru a respecta termenele stricte impuse de Pachetul Mobilitate 1 și a evita amenzile, începând din 01 ianuarie 2025.

De asemenea, structura cheltuielilor în transportul rutier de marfă poate varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi regiunea geografică, tipul vehiculului, tipul de marfă transportată și politica de operare a companiei. Este important pentru companiile de transport de marfă să monitorizeze și să analizeze în mod regulat structura costurilor pentru a optimiza operațiunile și profitabilitatea

Remunerațiile șoferilor: O componentă importantă a costurilor

Remunerațiile șoferilor reprezintă între 20% și 30% din totalul cheltuielilor de operare. Acestea includ salarii fixe, sporuri pentru ore suplimentare, muncă de noapte și alte indemnizații obligatorii prevăzute de lege. În plus, companiile trebuie să suporte costurile cu masa, transportul și cazarea pentru șoferii detașați. În contextul crizei de șoferi și al provocărilor fiscale, companiile de transport se confruntă cu dificultăți în menținerea competitivității, fiind necesar un sprijin mai mare din partea autorităților pentru reducerea poverii fiscale.

Combustibilul: până la 40% din costurile variabile de transport

Cea mai mare parte a costurilor variabile, între 20% și 40%, este legată de combustibil. Prețul motorinei a cunoscut fluctuații dramatice în ultimii ani. După pandemie, prețul la pompă a crescut cu 50%, iar războiul din Ucraina a adăugat aproape 50% în plus. Pentru transportatori, această impredictibilitate face planificarea costurilor extrem de dificilă. Deși pe termen scurt prețurile ar putea scădea, pe termen lung, se estimează că motorina ar putea ajunge la 3 euro/litru până în 2030.

Creșterea taxelor de drum: O provocare majoră pentru transportatorii internaționali

Pe lângă costurile variabile, taxele de drum și vignetele reprezintă între 3% și 15% din cheltuielile totale ale transportatorilor. Din decembrie 2023, Germania a introdus o taxă pe emisiile de CO₂ pentru camioanele de peste 7,5 tone, iar alte țări, precum Austria și Ungaria, au implementat măsuri similare. Pentru transportatorii care operează în aceste țări, costurile de drum au crescut cu minimum 18%, ridicând costurile operaționale totale la aproximativ 1,26 euro/km.

În România, modificările privind taxa de drum vor intra în vigoare în 2026. Se estimează o creștere de până la șase ori pentru camioanele care circulă pe drumurile naționale și autostrăzile românești. Aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra costurilor operaționale, cu o creștere minimă de 10%.

Costuri administrative, inclusiv retro-echiparea cu tahograf inteligent G2V2 (5-10% din total cheltuieli)

Pachetul Mobilitate 1 a generat o creștere a poverii administrative pentru gestionarea afacerii firmelor de transport rutier, care se confruntă cu costuri suplimentare legate de retro-echiparea camioanelor cu tahografele inteligente de generația a2a sau managementul declarațiilor de detașare pentru șoferii profesioniști care operează transporturi rutiere internaționale în UE. Costurile administrative mai includ și permise de operare, autorizații, software, contabilitate, marketing, formare profesională și certificare etc.

COSTURI SUPLIMENTARE reprezintă 2-5% din total cheltuieli și pot varia în funcție de specificul fiecărui transport, cuprinzând taxe zonale (<1% din total cheltuieli), taxe de pod, tunel, ferry, traversare diverse zone urbane, costuri de stocare temporară (1-2% din total cheltuieli) sau asigurări suplimentare (2-3% din total cheltuieli) pentru mărfuri speciale sau cu valoare ridicată

La acestea, se adaugă și COSTURI DE OPORTUNITATE, cum ar fi costurile legate de timpii mari de așteptare a camioanelor la frontiere și costurile de oportunitate ale capitalului.

În concluzie, costurile de operare ale transportatorilor depind în mare măsură de prețurile combustibililor și remunerațiile angajaților. Structura costurilor poate varia în funcție de specificul companiei de transport, regiunea geografică și tipul de marfă transportată. De asemenea, fluctuațiile de preț la combustibil, schimbările de reglementări și condițiile de piață pot influența aceste costuri.

În plus, cu cât distanța parcursă este mai mare scade ponderea costurilor fixe și crește cea a costurilor variabile.

Analiză comparativă costurilor la transportul național și internațional de mărfuri

Pentru o analiză detaliată a structurii costului de transport, consultați cel mai recent Studiu UNTRR - Piața Transporturilor Rutiere din România 2018-2030  disponibil gratuit aici: www.piata-transporturilor.ro