Comisia Europeană a revizuit drastic în jos prognoza de creștere economică pentru România în anul 2026, reducând-o de la 1,1% din PIB la doar 0,1% din PIB, conform datelor de primăvară. Această ajustare reprezintă o lovitură pentru bugetul național pe 2026, care fusese construit inițial pe o estimare de creștere de 1% din PIB.
Pentru sectorul transporturilor și al logisticii, semnalul este unul de alertă: consolidarea fiscală aflată în desfășurare și inflația ridicată a prețurilor la energie vor continua să erodeze venitul disponibil real. În acest context de volatilitate a prețurilor la carburanți, transportatorii pot monitoriza evoluția săptămânală a costurilor accesând Diesel Index, instrumentul oficial UNTRR conceput pentru estimarea corectă a costurilor de transport transport în funcție de evoluția reală a pieței.
Acest fenomen va determina în 2026 o scădere directă a consumului intern și a importurilor, temperând cererea de mărfuri de pe piață. În schimb, investițiile (formarea brută de capital fix) sunt prognozate să accelereze în cursul acestui an.
Inflația rămâne o problemă persistentă, fiind estimată la o medie de 7% în 2026, în ușoară creștere față de nivelul de 6,8% din 2025. Scăderea accelerată a prețurilor, anticipată inițial pentru a doua jumătate a lui 2026, a fost încetinită de conflictul din Orientul Mijlociu și de impactul acestuia asupra energiei. Totuși, pentru anul 2027 se prognozează o temperare a inflației la 3,7%, valoare care apropie indicatorul de ținta BNR.
În ceea ce privește finanțele publice, deficitul guvernamental ar urma să coboare la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027, după ce în 2025 s-a situat la 7,9% pe fondul măsurilor stricte de consolidare fiscală, precum majorările de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor. Cu toate acestea, din cauza deficitelor primare mari și a costurilor cu dobânzile, datoria publică a României va continua să crească, fiind estimată să atingă aproximativ 63,4% din PIB în 2027.
