Nr. 567/22.09.2026
SENATUL ROMÂNIEI
Comisiei pentru transporturi și infrastructură
Domnul Robert-Marius CAZANCIUC- Președinte
Ref: Prorogarea termenului de aplica a egii nr. 226/2023 privind sistemele de taxare rutieră din România până la 01.01.2027
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită amânarea aplicării sistemului TollRo până la data de 1 ianuarie 2027, având în vedere că, în lipsa integrării echipamentelor de bord interoperabile și a furnizorilor SETRo/SETRE, operatorii de transport și conducătorii auto ar urma să fie obligați să utilizeze aplicația TollRo instalată pe telefonul mobil.
Considerăm că utilizarea telefonului mobil pentru pornirea, urmărirea și închiderea sesiunilor de taxare nu poate reprezenta soluția principală pentru plata taxei rutiere de către transportatorii profesioniști.
Aplicația mobilă și tichetul de rută trebuie să rămână soluții ocazionale, destinate în special transportatorilor care efectuează rar operațiuni în România, iar sistemul principal trebuie să se bazeze pe echipamente de bord interoperabile.
Situația este cu atât mai gravă cu cât, pentru transporturile care intră sub incidența Sistemului RO e-Transport, același conducător auto trebuie să mențină activă pe telefon și aplicația de monitorizare RO e-Transport. Astfel, în lipsa echipamentelor OBU interoperabile, șoferul ar trebui să supravegheze simultan două aplicații distincte, fiecare implicând obligații legale și riscul aplicării unor sancțiuni.
1. Operatorii de transport sunt deja obligați să utilizeze sistemul de monitorizare RO e-Transport
Potrivit art. 1 alin. (2) din OUG nr. 41/2022, prin Sistemul RO e-Transport sunt monitorizate:
· transporturile rutiere efectuate pe teritoriul național pentru bunurile cu risc fiscal ridicat;
· transporturile rutiere internaționale de bunuri, inclusiv achizițiile și livrările intracomunitare, importurile, exporturile și operațiunile de tranzit care intră sub incidența sistemului.
Art. 8² din OUG nr. 41/2022 obligă operatorul de transport rutier:
· să asigure transferul datelor curente privind poziționarea vehiculului pe întreaga durată a traseului monitorizat;
· să echipeze vehiculul cu un terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie a datelor prin satelit, atunci când datele nu sunt transmise printr-un dispozitiv instalat pe vehicul;
· să pună la dispoziția conducătorului auto codul UIT.
Conform art. 8³ din aceeași ordonanță, conducătorul auto trebuie să pornească dispozitivul de poziționare înaintea începerii transportului pe teritoriul României și să îl oprească numai după livrarea bunurilor la locul declarat sau după părăsirea teritoriului național.
În practică, pentru numeroase vehicule, această obligație este îndeplinită prin aplicația RO e-Transport instalată pe telefonul mobil utilizat de șofer. Telefonul trebuie să rămână pornit, conectat la internet, cu localizarea activată și cu aplicația funcțională pe întreaga durată a transportului.
În cazul întreruperii aplicației, pierderii semnalului, descărcării bateriei sau blocării transmisiei, șoferul este pus în situația de a verifica și reactiva telefonul.
Nerespectarea obligației operatorului de transport de a asigura transferul datelor de poziționare se sancționează, potrivit art. 13¹ alin. (3) din OUG nr. 41/2022, cu amendă de la 20.000 la 100.000 de lei pentru persoanele juridice, respectiv de la 10.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.
Totodată, conducătorul auto care nu pornește dispozitivul înainte de începerea transportului sau îl oprește înainte de finalizarea traseului riscă, potrivit art. 13¹ alin. (4), o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.
Prin urmare, funcționarea aplicației RO e-Transport nu este facultativă, ci reprezintă o obligație legală a cărei nerespectare atrage sancțiuni deosebit de severe.
Trebuie avut în vedere și faptul că aplicarea sancțiunilor privind monitorizarea GPS prin RO e-Transport a fost suspendată în două rânduri, tocmai deoarece sistemul nu era complet funcțional:
· până la 31 martie 2025, prin OUG nr. 129/2024;
· până la 31 decembrie 2025, prin OUG nr. 29/2025.
Același principiu trebuie aplicat și în cazul TollRo: transportatorii și șoferii nu pot fi sancționați înainte ca sistemul să fie complet integrat, testat și funcțional.
2. Prin TollRo, același conducător auto ar trebui să gestioneze simultan încă o aplicație pe telefon
În lipsa operaționalizării echipamentelor de bord interoperabile și a integrării furnizorilor SETRo/SETRE, aplicarea TollRo ar impune instalarea unei a doua aplicații pe telefonul mobil utilizat de conducătorul auto.
Șoferul, care este angajatul firmei de transport și a cărui atribuție principală este conducerea vehiculului în condiții de siguranță, ar trebui să gestioneze simultan:
· aplicația RO e-Transport, pentru transmiterea în timp real a poziției vehiculului și respectarea obligațiilor aferente codului UIT;
· aplicația TollRo, pentru pornirea sesiunii de taxare, urmărirea funcționării acesteia pe întregul traseu, verificarea creditului disponibil și închiderea corectă a sesiunii.
Ar exista, așadar, două sisteme informatice distincte care trebuie să funcționeze în timp real pe același telefon mobil, fiecare generând obligații, riscuri de întrerupere și sancțiuni.
În cazul pierderii semnalului GSM sau GPS, al opririi uneia dintre aplicații, al blocării telefonului, al epuizării bateriei ori al apariției unor notificări de eroare, șoferul va fi tentat sau chiar obligat, pentru evitarea sancțiunilor aplicabile angajatorului și lui personal, să urmărească telefonul și să intervină asupra aplicațiilor.
Această situație transferă asupra conducătorului auto responsabilitatea funcționării a două sisteme informatice, deși acesta trebuie să își concentreze întreaga atenție asupra conducerii unui vehicul greu.
Aplicarea TollRo prin intermediul telefonului creează și probleme pentru firmele cu flote mari. Operatorul nu poate verifica permanent dacă fiecare șofer a pornit aplicația, dacă telefonul are baterie, dacă există conexiune la internet, dacă geolocalizarea este activă sau dacă aplicația nu a fost închisă automat de sistemul de operare.
În același timp, echipamentele OBU sunt deja utilizate atât de transportatorii români care efectuează transporturi comunitare și internaționale, cât și de transportatorii străini. Acestea sunt montate pe fiecare vehicul, funcționează automat și permit declararea traseului și plata taxelor rutiere fără intervenția permanentă a șoferului.
Furnizorii SETRo/SETRE și echipamentele OBU nu au fost însă integrați în TollRo și nu au putut fi testați nici măcar o singură zi în condiții reale, deoarece dezvoltatorul sistemului nu a pus la dispoziție interfața API necesară conectării acestora.
În locul soluției interoperabile, aplicația mobilă și tichetul de rută, care trebuiau să fie utilizate numai ocazional, devin principalele instrumente de taxare.
3. Utilizarea și monitorizarea aplicațiilor în timpul deplasării contravin normelor de circulație și afectează grav siguranța rutieră
Art. 36 alin. (3) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice interzice, în timpul conducerii unui vehicul aflat în mișcare, ținerea în mână sau folosirea cu mâinile, în orice mod, a telefonului mobil ori a unui alt dispozitiv mobil.
Dacă verificarea sau repornirea aplicațiilor RO e-Transport și TollRo îl determină pe șofer să țină ori să acționeze telefonul în timpul conducerii, acesta poate fi sancționat pentru încălcarea Codului rutier.
Chiar și atunci când telefonul este fixat într-un suport, monitorizarea repetată a celor două aplicații distrage atenția conducătorului auto de la trafic și creează un risc suplimentar de accident.
Se creează astfel o contradicție evidentă între obligațiile impuse șoferului:
· legislația privind RO e-Transport îi cere să asigure funcționarea continuă a dispozitivului de monitorizare;
· sistemul TollRo îi cere să pornească, să urmărească și să închidă sesiunea de taxare;
· legislația rutieră îi interzice să folosească telefonul cu mâinile în timpul conducerii;
· răspunderea pentru întreruperea transmisiilor și neîndeplinirea obligațiilor poate atrage sancțiuni atât pentru operatorul de transport, cât și pentru conducătorul auto.
Șoferul nu trebuie transformat într-un operator permanent al aplicațiilor informatice. Principala sa responsabilitate este conducerea în siguranță a vehiculului, nu supravegherea telefonului mobil pentru a verifica dacă două aplicații distincte transmit date fără întrerupere.
Pentru vehiculele grele, orice moment de neatenție poate avea consecințe grave. Impunerea telefonului drept principal instrument de monitorizare și taxare este incompatibilă cu obiectivele naționale și europene privind reducerea accidentelor și creșterea siguranței rutiere.
4. Aplicația mobilă și tichetul de rută trebuie să rămână soluții ocazionale
Cadrul european privind taxarea rutieră electronică este construit în jurul interoperabilității sistemelor și al echipamentelor de bord.
Potrivit Directivei 1999/62/CE, atunci când este fezabil economic, statele membre trebuie să colecteze taxele printr-un sistem electronic de taxare care respectă cerințele Directivei (UE) 2019/520 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de taxare rutieră.
Pentru transportatorii profesioniști și pentru vehiculele care utilizează frecvent rețeaua rutieră, soluția normală trebuie să fie echipamentul OBU interoperabil. Aplicația mobilă și tichetul de rută trebuie să rămână variante destinate utilizatorilor ocazionali, în special transportatorilor care tranzitează România sau intră rar pe teritoriul țării.
Tichetul de rută nu reprezintă o soluție funcțională pentru activitatea curentă a unei flote. Pentru fiecare tichet trebuie introduse toate datele capului tractor și ale semiremorcii, precum și punctul de plecare, destinația, punctele intermediare și traseul.
Dacă o informație este introdusă greșit, tichetul nu poate fi modificat operativ. Harta poate genera trasee prin localități ori pe drumuri restricționate vehiculelor grele, iar pentru corectarea traseului utilizatorul trebuie să introducă numeroase puncte intermediare.
Tichetul nu permite nici adaptarea simplă la modificările de traseu determinate de accidente, drumuri închise, restricții temporare, indicațiile autorităților sau schimbarea locului de încărcare ori descărcare.
Prin urmare, nici aplicația mobilă, nici tichetul de rută nu pot înlocui un sistem interoperabil bazat pe echipamente OBU.
5. Riscurile financiare sunt transferate integral asupra transportatorilor
Dacă șoferul uită să pornească aplicația TollRo, dacă aceasta se închide sau se întrerupe, dacă telefonul se descarcă, se blochează ori pierde semnalul GPS sau conexiunea la internet, deplasarea poate fi înregistrată ca neplată a TollRo.
Deși aplicația este operată de șofer, consecințele financiare sunt suportate de firma de transport, în calitate de deținător sau utilizator al vehiculului.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 226/2023:
· dacă distanța parcursă poate fi stabilită, utilizatorul trebuie să achite TollRo aferent traseului;
· dacă distanța nu poate fi stabilită, TollRo datorat este de 2.000 de lei;
· dacă suma nu este achitată în termenul legal, amenda poate fi stabilită între de 10 și de 20 de ori cuantumul TollRo datorat;
· dacă distanța nu poate fi stabilită, amenda este de 5.000 de lei.
Aplicarea acestor sancțiuni de la început, înainte ca sistemul să fie testat și complet funcțional, ar transfera asupra transportatorilor toate riscurile tehnice ale implementării.
Transportatorul poate avea disponibilitatea și intenția de a achita taxa, dar poate fi sancționat din cauza întreruperii aplicației, a unui traseu înregistrat incorect, a unei erori de localizare, a unui tichet care nu poate fi corectat sau a lipsei integrării echipamentului OBU.
Față de cele prezentate, UNTRR solicită:
1. amânarea aplicării sistemului TollRo până la data de 1 ianuarie 2027;
2. operaționalizarea, înainte de aplicarea sistemului, a soluțiilor bazate pe echipamente de bord interoperabile și integrarea efectivă a furnizorilor SETRo/SETRE;
3. realizarea și punerea la dispoziția furnizorilor SETRo/SETRE a interfeței API necesare integrării și testării;
4. menținerea aplicației mobile TollRo și a tichetului de rută exclusiv ca soluții ocazionale, pentru transportatorii care utilizează sporadic rețeaua rutieră din România;
5. efectuarea unei evaluări comune de către CNAIR, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne privind impactul utilizării simultane a aplicațiilor RO e-Transport și TollRo asupra siguranței rutiere și asupra răspunderii conducătorilor auto;
6. stabilirea unor mecanisme clare prin care întreruperea semnalului, blocarea aplicației, descărcarea telefonului sau alte defecțiuni tehnice neimputabile transportatorului ori conducătorului auto să nu atragă sancțiuni;
7. acordarea unei perioade reale de testare în condiții de trafic, inclusiv în zonele fără acoperire stabilă GSM și GPS, înainte de începerea aplicării sancțiunilor;
8. traducerea integrală a aplicației, mesajelor, notificărilor și instrucțiunilor în limbi de circulație internațională;
9. consultarea partenerilor de dialog social înainte de stabilirea datei definitive de aplicare a sistemului.
Aplicarea TollRo înainte de existența unei soluții interoperabile și complet funcționale va obliga conducătorii auto să supravegheze simultan două aplicații pe același telefon, va crea riscuri juridice și financiare majore pentru transportatori și, cel mai grav, va pune în pericol siguranța rutieră.
În aceste condiții, amânarea TollRo nu reprezintă o opoziție față de introducerea taxării pe kilometru, ci o măsură necesară pentru asigurarea unei implementări legale, interoperabile, funcționale și sigure.
Cu deosebită considerație,
SECRETAR GENERAL
Radu DINESCU
