Cel mai recent studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) - Piața Transporturilor Rutiere 2018-2030, prezintă statistici ale traficului de la punctele de frontieră ale României și impactul economic major al neaderării la spațiul Schengen.
Conform studiului, punctele de frontieră ale României au fost tranzitate, în 2022, de 6,84 milioane de vehicule de transport marfă, înmatriculate în state UE și non-UE.
Distribuția traficului la frontieră
Traficul la frontierele României a fost aproape echilibrat între intrările și ieșirile din țară, cu aproximativ 3,4 milioane de vehicule în fiecare sens. Dintre acestea, vehiculele înmatriculate în România au reprezentat 38% din totalul traficului, adică 2,58 milioane de vehicule.
În ceea ce privește structura traficului, 74% a fost trafic direct, vehicule care aveau ca origine sau destinație România, în timp ce tranzitul (vehicule care doar tranzitau țara, având originea sau destinația în alte țări decât România și care nu încarcă sau descarcă în România) a reprezentat 26%. Traficul direct la ieșire din România a reprezentat 73,6% din totalul ieșirilor, în timp ce traficul la intrare a fost de 74,9%.
Pe direcția de ieșire, traficul direct (export din RO) a însumat 2,52 milioane vehicule, adică 73,6% din total ieșiri. Diferența a fost reprezentată de tranzit.
Pe direcția de intrare, traficul direct (import în RO) a însumat 2,55 milioane vehicule, adică 74,9% din total intrări. Diferența a fost reprezentată de tranzit.
În 2022, traficul la punctele de trecere cu Ungaria și Bulgaria a însumat 5,9 milioane vehicule (86% din total trafic), restul fiind la punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
Impactul economic al neaderării la Schengen
Neaderarea României la spațiul Schengen, deși tehnic îndeplinește condițiile de aderare încă din 2011, a generat pierderi economice semnificative. Între 2012 și 2023, transportatorii rutieri din România au pierdut aproximativ 19,1 miliarde de euro din cauza timpilor mari de așteptare la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Pierderi directe - timp pierdut în punctele de frontieră cu Ungaria și Bulgaria
Conform Studiului UNTRR, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România excluzând tranzitul.
Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute si 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. La frontiera României cu Bulgaria, timpii de așteptare pentru transportatorii români sunt de 20-30 de ore uzual și pot ajunge chiar până la 3 zile de așteptare. Aceste întârzieri nu doar că afectează industria, ci penalizează întreaga economie a României.
Un exemplu concret: doar din timpii de așteptare petrecuți anul trecut la frontierele interne UE ale României cu Bulgaria și Ungaria (adică zeci de ore la cozi kilometrice pentru fiecare camion din România) industria a pierdut aproximativ 2,55 miliarde de euro, iar în 2022 pierderile au fost de 2,41 miliarde de euro. Aceste pierderi nu reflectă doar costurile suplimentare ale transportatorilor rutieri, ci și veniturile potențiale pierdute din cauza timpilor extrem de mari de așteptare.
În principalele puncte de frontieră trec până la 1000 camioane pe zi/sens Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat pentru care estimăm câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționării în coloane, poluare inutilă și contrară obiectivelor ambițioase UE legate de decarbonizare.
Impactul asupra mediului și industriei
Punctele de frontieră cheie, cum ar fi Nădlac, Borș, Giurgiu și Calafat, sunt tranzitate zilnic de până la 1.000 de camioane pe fiecare sens. Aceste întârzieri generează emisii suplimentare semnificative, contrare obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii Europene.
Impactul social este, de asemenea, considerabil. Șoferii români sunt adesea blocați în cozi kilometrice fără acces la facilități de bază, cum ar fi apă sau alimente, fiind nevoiți să aștepte ore sau zile pentru a trece frontiera și a ajunge acasă.
Bariere pentru investiții și productivitate scăzută
Neaderarea la Schengen afectează nu doar transporturile rutiere, ci și investițiile străine în România. Costurile logistice ridicate și întârzierile în fluxul de materiale descurajează investițiile și reduc competitivitatea. Camioanele românești parcurg cu 18% mai puțini kilometri lunar față de cele din Ungaria sau Polonia, ceea ce reduce semnificativ productivitatea transportatorilor români.
Astfel, neaderarea României la Schengen cu frontierele terestre rămâne o problemă majoră, cu impact direct asupra economiei, industriei și mediului, creând bariere suplimentare pentru dezvoltarea economică și investiții.
Pentru o analiză detaliată a traficului la frontierele României și impactului economic al neaderării la Schengen cu frontierele terestre, consultați cel mai recent Studiu UNTRR - Piața Transporturilor Rutiere din România 2018-2030 disponibil gratuit aici: www.piata-transporturilor.ro
