TL;DR / PE SCURT
Comisia Europeană revizuiește până la finalul lui 2026 regulamentul care decide unde și când vor putea încărca camioanele electrice în Europa. Pentru transportatorii români, miza e simplă: fără stații pe rutele lor, tranziția verde rămâne doar pe hârtie.
Pe 10 noiembrie 2026, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) a publicat o evaluare a modului în care a fost aplicat Regulamentul (UE) 2023/1804 privind infrastructura pentru combustibili alternativi, cunoscut sub numele de AFIR. Documentul trece în revistă deficiențele regulamentului, poziția Parlamentului European și pozițiile transmise de părțile interesate în consultarea publică din 2026. Propunerea legislativă de revizuire este așteptată în ultimul trimestru al anului.
Ce prevede AFIR pentru camioane și autocare
AFIR stabilește ținte obligatorii pentru fiecare stat membru. Statele trebuie să construiască stații de încărcare dedicate vehiculelor grele pe rețeaua rutieră europeană TEN-T, în parcările sigure pentru camioane și în marile orașe. Termenele principale:
| Termen | Unde | Ce trebuie să existe |
|---|---|---|
| 31.12.2025 | 15% din lungimea rețelei TEN-T | stații de minimum 1.400 kW, cu cel puțin un punct de 350 kW, în fiecare sens de mers |
| 31.12.2027 | 50% din rețeaua TEN-T | putere crescută la 2.800 kW (rețeaua principală) |
| 31.12.2027 | fiecare parcare sigură și securizată | cel puțin 2 stații de încărcare |
| 31.12.2030 | rețeaua TEN-T principală | o stație la fiecare 60 km, pe sens, de minimum 3.600 kW |
| 31.12.2030 | rețeaua TEN-T extinsă | o stație la fiecare 100 km, pe sens, de minimum 1.500 kW |
| 31.12.2030 | fiecare parcare sigură și securizată | cel puțin 4 stații de minimum 100 kW |
| 31.12.2030 | noduri urbane | 1.800 kW, puncte de minimum 150 kW, pentru distribuție |
| 31.12.2030 | rețeaua principală și nodurile urbane | o stație de hidrogen la fiecare 200 km și în fiecare nod urban |
Regulamentul impune și plata ad-hoc, fără abonament, precum și afișarea clară a prețului în fiecare stație.
Prima țintă pentru camioane, cea din 31 decembrie 2025, nu a fost îndeplinită de toate statele. Comisia pentru transport a Parlamentului European arată că țintele din 2030 vor fi probabil atinse la nivelul UE, dar cele intermediare din 2025 nu sunt respectate peste tot. Constatările principale:
- Puține stații potrivite pentru camioane. În UE există circa 22.000 de puncte de încărcare rapidă, dar doar aproximativ 2.000 pot servi complet camioanele. Până în 2030, AFIR cere peste 20.000 de puncte dedicate pe rețeaua TEN-T.
- Estul Europei rămâne în urmă. Chiar și la încărcarea pentru autoturisme, unde rețeaua e mult mai avansată, doar 79% din rețeaua TEN-T principală respecta ținta din 2025 în iunie 2026. În Vest gradul de acoperire depășește 99%, iar golurile sunt în Spania și în Europa Centrală și de Est.
- Rețeaua electrică este principala frână. Comisia Europeană arată că accesul la rețeaua electrică, nu costul stațiilor, blochează dezvoltarea. Autorizațiile și racordarea durează prea mult.
- Stațiile sunt puțin folosite. Gradul scăzut de utilizare face ca multe puncte de încărcare să fie greu de operat profitabil.
- Planurile naționale au întârziat. Statele trebuiau să trimită planurile finale până la sfârșitul lui 2025, dar unele nu publicaseră nici măcar o primă variantă.
- Hidrogenul e departe de țintă. Funcționează circa 320 de puncte de alimentare, față de aproximativ 650 cerute până în 2030.
Presiunea vine din ambele direcții. În decembrie 2025, zece state membre au cerut mai multă flexibilitate în respectarea țintelor. În același timp, statele discută tăierea a circa 5 miliarde de euro din fondul CEF, care finanțează parcările sigure și stațiile pentru camioane.
Situația din România
În transportul rutier de mărfuri din România circulă doar 139 de camioane electrice de peste 3,5 tone, potrivit datelor Autorității Rutiere Române (ARR). Numărul a crescut cu 24 de vehicule în zece luni. Cea mai mare creștere este la autobuzele și autocarele electrice, în mare parte din transportul public urban.
| Categorie (date ARR) | 31.12.2025 | 31.10.2026 | Creștere |
|---|---|---|---|
| Transport persoane > 3,5 t | 1.331 | 1.977 | +646 (+48,5%) |
| Transport marfă ≤ 3,5 t | 251 | 328 | +77 (+30,7%) |
| Transport marfă > 3,5 t | 115 | 139 | +24 (+20,9%) |
| Transport persoane ≤ 3,5 t | 10 | 8 | −2 |
Diferența arată unde există infrastructură. Autobuzele urbane se încarcă la depou, în stații construite cu bani publici. Camioanele de lungă distanță au nevoie de stații puternice pe autostradă, iar acestea abia acum apar.
Primele proiecte pentru camioane sunt în curs, cu finanțare din fondul european CEF:
- Rompetrol investește 8,2 milioane de euro în 26 de locații. Proiectul include 13 stații de mare putere, fiecare cu un punct dedicat camioanelor.
- Axionet IoT a primit 26,88 milioane de euro pentru 496 de stații în 200 de locații de-a lungul TEN-T. Dintre ele, 400 vor avea 350 kW și vor putea servi și vehicule grele.
- OMV Petrom a instalat 304 puncte de încărcare ultra-rapidă în 74 de locații din România, pe coridorul TEN-T.
Golurile rămân mari. România nu apare pe primele două coridoare europene de încărcare pentru camioane aprobate de UE. Potrivit T&E, pentru acoperirea autostrăzilor din UE ar mai fi nevoie de 70 de stații amplasate strategic, iar 7 dintre ele în România. Într-un sector cu marje de sub 5%, puține firme își permit un camion electric fără certitudinea că îl vor putea încărca pe drum.
Ce prevede revizuirea
Regulamentul însuși obliga Comisia să îl revizuiască până la 31 decembrie 2026, inclusiv țintele pentru hidrogen. Comisia a deschis apelul pentru dovezi pe 23 martie 2026, cu accent pe infrastructura pentru vehicule grele. Consultarea publică s-a încheiat pe 3 august 2026, iar propunerea legislativă e așteptată în ultimul trimestru al anului.
Propunerea nu a fost încă publicată. Evaluarea de impact acoperă însă șase direcții :
- Accelerarea stațiilor publice pentru autoturisme și autoutilitare.
- Accelerarea stațiilor de încărcare și de hidrogen pentru vehicule grele, inclusiv încărcarea de tip megawatt.
- Infrastructură pentru transportul maritim și aviatic.
- Aspecte pentru utilizatori: prețuri corecte și transparente și integrarea cu sistemul electric.
- Aplicare mai strictă, prin certificare și acces mai bun la datele despre stații.
- Simplificarea planificării și raportării naționale.
Consultarea a întrebat și dacă sunt necesare măsuri regionale sau pe coridoare pentru golurile din rețea, mai ales pentru vehiculele grele. Comisia va colecta date despre nevoile de încărcare în depouri și propune extinderea Coridoarelor de Transport Curat la mai multe coridoare TEN-T. IRU și T&E cer o categorie nouă, încărcarea semi-privată în depouri partajate, utilă mai ales firmelor mici.
Revizuirea AFIR este ultima ocazie înainte de 2030 de a corecta regulile. Normele europene de emisii împing deja producătorii spre camioane cu emisii zero. Comisia estimează că aproape unul din trei camioane noi va fi cu emisii zero până în 2030 (COM(2025) 260).
Pentru România, miza revizuirii este ca țintele să fie respectate și aici, nu doar în Vestul Europei. Dacă noile reguli aduc măsuri pe coridoare și prioritate la racordarea la rețeaua electrică, România poate recupera decalajul. Dacă însă câștigă cererile de flexibilitate, transportatorii români riscă să fie obligați să cumpere camioane pe care nu le vor putea încărca pe rutele lor. Cele 139 de camioane electrice de azi arată că firmele sunt dispuse să încerce. Acum e rândul autorităților și al Bruxelles-ului să construiască drumul.
