“Pentru transportatorii români este o frustrare reală că nu suntem încă în Schengen și cu frontierele terestre. Ne-a dezamăgit ipocrizia autorităților austriece care ne-a blocat din nou. De ce o numim <<ipocrizie>>? Iată numai un exemplu: Croația, intrata mult mai târziu în UE, a fost admisă în Schengen înaintea României și a Bulgariei. Ca o comparație, remarcăm inclusiv faptul că Ungariei i-a luat mai puțin timp să-i dea acceptul Suediei pentru intrarea în NATO decât îi ia Austriei să-i dea ok-ul României pentru aderarea totală la Schengen”, a declarat Radu Dinescu, Secretar General al UNTRR, în cadrul Conferinței Internaționale organizată de Paneuropa România, ”TOWARDS A STRONGER AND SAFER EUROPE, PANEUROPEAN VIEW OVER EU & SCHENGEN ENLARGEMENT”, care a avut loc sâmbăta aceasta, 9 martie, la Palatul Parlamentului.
Din fericire, industria transporturilor din Austria sprijină aderarea României la Schengen, au adăugat reprezentanții UNTRR în cadrul Comitetului. Astfel, Alexander Klacska, președintele AISO (Asociația Transportatorilor Rutieri Internaționali) este de părere că extinderea Schengen este o necesitate, pentru ca întregul potențial al pieței libere să poată fi exploatat așa cum trebuie.
Despre Conferința Internațională Paneuropeană
La eveniment au participat Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, Alain Terrenoire – președinte al Uniunii Naționale Pan-Europene, Gunther Krichbaum – președinte al Uniunii Pan-Europene Croate, Adina Vălean – comisar european pentru Transporturi, Roberta Anastase – secretar al Senatului României, Stelian Budjuveanu – viceprimar al Capitalei, Pavo Barisic – secretar al Uniunii Internaționale Pan-Europene, Siegfred Mureșan – membru al Parlamentului European, Piergiorgio Sciacqua - președintele Consiliului General al ”Movimento Cristiano Lavoratori”, Vanja Gavran - secretar General Adjunct al Uniunii Internaționale Pan-Europene, Eric Campion - președintele Paneurope France, Rainhard Kloucek - secretar General al Pan-Europa Austria, Alessandro Bertoldi - fondator al Institutului Milton Friedman, Andrea Villotti - director emerit al Institutului Milton Friedman, Andrej Lepavcov - președintele Uniunii Paneuropene a Macedoniei, Uriarte Sanchez Carlos - profesor de drept la Universitatea Rey Juan Carlos și secretar general al Paneuropa Spania, Topic Franjo - președintele Uniunii Paneuropene Bosnia și Herțegovina, Anatol Șalaru - fost Ministru al Apărării Moldova, Gerti Bogdani - fost deputat în Parlamentul Albaniei, Iulian Chifu – director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Cosmin Vasile – managing partner Zamfirescu Racoți Vasile & Partners, Dan Cărbunaru – director la “Calea Europeană”, Cătălin Necula – secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne, Vladimir Ionas – director CIRA, Cosmin Marinescu – consilier prezidențial pe probleme economice, Cristi Bușoi – președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, Marian Teodor Alecu – shareholder City Grill Group, Madis Sassiad – membru în boardul Goswift Electronic, Călin Ilie – președinte de onoare al Federației Industriei Hoteliere din România, Iulian Andreica – manager Eliton și A&C companii românești, Laurențiu Popescu – manager PSA BDP, Jeroen Fabry – country manager H. Essers (companie globală de transport multinodală), Alexandru Păun – manager Blue River, George Șuteu – manager Agexim Spedition.
Din partea UNTRR au fost prezenți Radu Dinescu – secretar general, Constantin Isac, președinte și Lorena Sandu - coordonator departament juridic.
Evenimentul a fost dedicat dezbaterii privind evoluția Spațiului Schengen, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în contextul posibilelor extinderi. Discuțiile au vizat implicarea României pentru o Europă rezilientă și unită.
Ce pierdem prin neaderarea la Schengen
Reprezentanții UNTRR au amintit efectele negative ale neaderării la Schengen - pierderi financiare în industrie, frână economică, blocarea unor investiții importante etc:
- Pierderi de 2,55 miliarde de euro anul trecut; 2,41 miliarde euro în 2022 și 19,1 miliarde de euro în perioada 2012 – 2023;
- Timpi de așteptare în frontieră extrem de lungi (8-16 ore uzual la frontiera cu Ungaria, 3 zile în perioadele de sărbători, cu maxim istoric de 5 zile. La intrarea în Bulgaria, timpi de așteptare de 20-30 de ore uzual, cu 3 zile vara și 7 zile standard pentru camioanele cu mărfuri pentru Austria);
În privința autorităților din Bulgaria, declarațiile se contrazic cu faptele, au mai explicat liderii UNTRR. Respectiv, deși acestea afirmă că doresc aderarea la Schengen, în realitate pun frână prin felul în care manageriază accesul la parcarea de la Ruse, unde șoferii români sunt discriminați prin solicitarea unor tarife mai mari. Acest lucru conduce la timpi de așteptare în parcare pentru șoferii români chiar și de 30 de ore.
Cum va influența aderarea la Schengen cozile de la frontiere
“Ieri un jurnalist de la radio m-a întrebat dacă vor dispărea timpii de așteptare de la frontieră după ce vom adera la Schengen. Bună întrebare! Considerăm că Schengen nu va avea efect pentru transporturile comerciale în cazul în care, deși persoanele nu vor mai fi controlate, toate celelalte activități vor continua să rămână la frontiere, cum ar fi de pildă cântărirea sau măsurarea camioanelor. Chiar și așa, este clar că România nu are acum o direcție mai bună decât cea europeană și Schengen. Ne dorim ca și restul statelor membre să ne vadă la fel”, a mai declarat Radu Dinescu în cadrul conferinței.
