Deși, Romania este încadrată  în rândul statelor cu mecanisme dintre cele mai pregătite, alături de state precum Suedia, Franța și Austria în ceea ce privește Sistemul lntrări/Ieșiri (Entry/Exit System) și managementul frontierelor în general nu va intra în Schengen anul acesta.

Deși în Raportul din 2024, Romania este încadrată în grupul de state pregătite, care au întreprins exerciții de simulare a capabilităților și procedurilor de răspuns la crize la frontierele externe și și-au actualizat planurile de intervenție mai trebuie să aștepte alături de Bulgaria care are ”probleme semnificative”  încă o evaluare periodică în 2025.

În ceea ce privește evaluările Schengen, raportul situează, din nou, Romania în top 5 state membre, care au nominalizat experți pentru grupul de rezervă pentru evaluări, aferent anului 2023, alături de Germania, Grecia, Polonia și Norvegia. În ceea ce privește numărul de experți selectați pentru a participa la evaluările din 2024, Romania se situează pe locul 2, după Germania.

Totuși acest Raport deși favorabil României nu ajută transportatorii români.

UNTRR reamintește de cozile de camioane din frontiere: ”8-16 ore uzual la granița cu Ungaria, cu maxime de sărbători de 3 zile și cu maxim istoric de 5 zile de așteptare și 20-30 de ore uzual la intrarea din Bulgaria, cu maxime de 3 zile. În timp ce România mai suportă încă o amânare pentru intrarea în spațiul Schengen, industria transporturilor rutiere pierde bani (2,55 miliarde de euro pierderi în 2023, și 2,41 miliarde – în 2022) și timpi de lucru esențiali, prin cozile kilometrice formate la punctele de frontieră cu Ungaria și cu Bulgaria.”

Comisia pentru afaceri europene din Senatul României a examinat documentul european în baza fișei de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene, a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și cel al Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2024 - COM.

Raportul din 2024 privind starea spațiului Schengen face bilanțul evoluțiilor importante care au avut loc în ultimul an, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare a stării actuale a spațiului Schengen. Aceasta reflectă inițiativele majore luate in cadrul mandatului actualei Comisii pentru consolidarea cadrului Schengen: acordurile la care s-a ajuns cu privire la cadrul legislativ, măsurile istorice luate pentru finalizarea extinderii spațiului Schengen și consolidarea guvernanței Schengen, domeniile prioritare pentru acțiunea politica la nivel european și național.

Aspecte de evidențiat din Raportul Schengen:

-prevederile Schengen sunt bine aplicate, chiar dacă există anumite decalaje in implementare.

-instrumentele Ciclului Schengen au fost consolidate, in principal Barometrul Schengen+, având ca rezultat un mandat consolidat al Consiliului Schengen.

-tablourile de bord Schengen (scoareboard) evidențiază faptul că, in general, statele membre au luat măsuri eficace pentru a pune în aplicare măsuri de remediere ale recomandărilor care decurg din evaluările Schengen, deși punerea lor in aplicare este lentă. În medie, gradul de punere in aplicare a recomandărilor se situează intre 48 % și 80 %, majoritatea SM obținând un punctaj de peste 50 %. Raportul subliniază nevoia urgentă de a aborda deficientele grave persistente, precum și procedurile de infringement aflate în curs, în domeniul returnării.

-s-au înregistrat evoluții legislative și operaționale critice in cea ce privește punerea în aplicare a priorităților  identificate în Raportul din 2023 privind starea Schengen, fiind luate măsuri specifice pentru a consolida in continuare ciclul de guvernanță Schengen, frontierele externe ale UE, a spori eficacitatea sistemului de returnare, consolidarea securității interne și o mai bună punere în aplicare a politicii UE în domeniul vizelor.

au fost făcuți primii pași importanți in vederea finalizării extinderii spațiului Schengen, odată cu adoptarea Deciziei Consiliului privind aplicarea integralii a acquis-ului Schengen in Romania și Bulgaria, într-o prima etapă eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime. Comisia semnalează ca etapă viitoare necesitatea de a lua o decizie finală și stabilirea unei date adecvate pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre in cele două state.

 

Astfel că,  după analiza documentelor Senatul României a emis Hotărârea nr. 101 din 16 septembrie 2024 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2024 - COM (2024) 173 final:

1.consideră că raportul privind starea Schengen relevă situaţia de facto a spaţiului Schengen, statele membre aplicând regulamentele adecvat per ansamblu, însă există deficienţe la care se lucrează punctual;

2.constată că:
a)cea mai semnificativă componentă a raportului este cea legată de îmbunătăţirea frontierelor externe, respectiv componenta de migraţie ilegală, ceea ce ilustrează imperativul Uniunii de a produce rezultate;

b)România este încadrată în grupul de state pregătite, care au întreprins exerciţii de simulare a capabilităţilor şi procedurilor de răspuns la crize la frontierele externe şi şi-au actualizat planurile de intervenţie;

c)în ceea ce priveşte Sistemul intrări/ieşiri (Entry/Exit System) şi managementul frontierelor, în general, România este încadrată în rândul statelor cu mecanisme dintre cele mai pregătite, alături de state precum Suedia, Franţa şi Austria, în timp ce pentru state precum Bulgaria şi Malta există "probleme semnificative", observându-se astfel discrepanţa pregătirii dintre cele două state.

Conform, UNTRR ”IMPACTUL NEADERĂRII LA SCHENGEN DIN PERSPECTIVA TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFĂ

1. Pierderi directe - timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria

În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit)
Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamnă bani.
Timpul de staționare la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria se traduce psrintr-o pierdere potențială de venituri de 2,32 miliarde Euro în anul 2022. La acestea se adaugă costuri actuale de 90 milioane Euro.
Astfel, pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridică la 2,41 miliarde Euro. Pentru piața transporturilor rutiere de marfă, aceste pierderi de venituri reprezintă aprox. 15% din valoarea actuală de 15,2 miliarde Euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plăti transportatorii.

Pentru mai multe informații: www.untrr.ro

Lorena Sandu