Conform Studiului UNTRR Piața transporturilor rutiere 2018-2030, performanța economică a României a fost consistent pozitivă între anii 2018 și 2022, cu excepția anului 2020 când a izbucnit pandemia. În 2022, economia a înregistrat un avans de 4,1% în termeni  reali. Cu toate acestea, ritmul de creștere se va tempera până la 1,4% în 2023. De altfel, după  9 luni – 2023, PIB-ul a crescut cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2022.

Perspectiva economică pentru România rămâne optimistă, în special datorită beneficiilor unui posibil nivel ridicat de utilizare a fondurilor Uniunii Europene. Această dinamică are potențialul de a propulsa economia din nou spre un ritm de creștere anual robust, estimat între 5 și 6%, începând cu 2026.

Pe măsură ce actuala criză inflaționistă se va tempera, iar creditarea va accelera, în anii 2027 și 2028 se profilează că se vor atinge creșteri record pentru perioada previzionată, probabil depășind pragul de 5%. Totuși, această perspectivă a dinamicii economiei României este condiționată de gestionarea eficientă a resurselor și oportunităților disponibile

Produsul Intern Brut al României  a ajuns la 320 mld. în 2023, cel mai ridicat nivel din istorie, cu 54% mai mare față de anul 2018 (206 mld €).

În următorii 7 ani, până în 2030, sectorul serviciilor va continua să fie cel mai dinamic segment al economiei românești (+9,1% / an), urmat îndeaproape de sectorul construcțiilor și de cel industrial.

PIB-ul ar urma să depășească 500 mld € în 2029 și va ajunge la aprox 560 mld € în 2030, cu 76% mai mare față de 2023. În acest interval, se așteaptă ca ponderea serviciilor în PIB să crească de la 60% în 2023 la 63% în 2030. Comparativ, în anul 2022, serviciile au avut o contribuție de 64,7% la PIB-ul total al Uniunii Europene - 27.

Pe parcursul acestor ani, domeniile cheie care vor stimula dezvoltarea economică a României vor fi serviciile și construcțiile.

Aceste sectoare se profilează a fi motoarele principale ale creșterii economice în viitorul apropiat.

Industria auto, inclusiv producția de componente și asamblarea autovehiculelor, a fost și va rămâne un alt motor important al creșterii economice, cu investiții semnificative din partea marilor jucători auto internaționali. De asemenea, războiul din Ucraina și pandemia Covid-19 au scos în evidență slăbiciunile economiilor în privința lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor la materii prime. Pe termen mediu și lung, aceste provocări pot forța companiile să-și restructureze și să-și diversifice lanțurile de aprovizionare pentru a reduce dependența de regiunile afectate de conflicte sau instabilitate. Astfel, România ar putea beneficia de noi investiții care să impulsioneze industria, dar și alte sectoare ale economiei.

Dezvoltarea infrastructurii de transport și logistică este esențială pentru sprijinirea creșterii economice. România poate beneficia semnificativ de fondurile europene pentru dezvoltare regională, coeziune socială și investiții în infrastructură și tehnologie.

Investițiile în educație și formare profesională sunt vitale pentru a asigura o forță de muncă bine pregătită și adaptabilă. Accentul pe competențe digitale, tehnologice și inovatoare va fi crucial.

Susținerea, extinderea și diversificarea relațiilor comerciale internaționale, precum și integrarea mai profundă în lanțurile globale de aprovizionare, pot stimula exporturile de produse și servicii și creșterea economică

Pe măsură ce actuala criză inflaționistă se va tempera, iar creditarea va accelera, în anii 2027 și 2028 se profilează că se vor atinge creșteri record pentru perioada previzionată, probabil depășind pragul de 5%. Totuși, această perspectivă a dinamicii economiei României este condiționată de gestionarea eficientă a resurselor și oportunităților disponibile.

...inflația

Pandemia Covid-19 și răspunsul la aceasta au jucat un rol semnificativ în evoluția inflației. Impactul pandemiei asupra piețelor de materii prime, în special cele energetice și agroalimentare, a contribuit la incertitudini și creșteri ale inflației.

Războiul din Ucraina provocat de invazia Rusiei din februarie 2022 și evoluțiile economice sub așteptări la nivelul UE au dus la un vârf al inflației de 13,8% în anul 2022. Creșterea semnificativă a prețurilor în industria energetică și majorarea cotațiilor altor materii prime au fost decisive pentru actuala criză inflaționistă.

Conform proiecțiilor BNR, rata inflației este estimată să scadă treptat, până la 3,3% în T3  2025. Cu toate acestea, rata inflației înregistrate în România în 2024 a fost de 5,3%, cea mai înaltă la nivel european, în timp ce  rata anuală a inflației din zona euro a fost de 2,2% în august 2024, conform Eurostat.

Pentru mai multe informații, consultați cel mai recent Studiu UNTRR - Piața Transporturilor Rutiere din România 2018-2030  disponibil gratuit aici: www.piata-transporturilor.ro